Dedu, acuzat că a fost împotriva unui proiect care ar fi revitalizat sectorul de copii și juniori

Handbalul românesc se află într-o criză fără precedent. În sectorul juvenil probleme sunt majore de mulți ani. Dar cine a avut timp să se aplece asupra lor? Inevitabilul s-a produs, iar „boala” a atins și mândria țării, echipele naționale.

Zilele trecute, reprezentativa masculină a fost învinsă de Kosovo în București, după un egal la Priștina. Ieri a venit și rândul naționalei feminine să rateze calificarea la Jocurile Olimpice. Un eșec anunțat, după alte două turnee finale slabe, în care România a câștigat doar 4 meciuri din 14 disputate. Dintre marile forțe a învins doar Ungaria în această perioadă (28-27 la Mondialul din 2019).

Pentru criza generată azi la echipele naționale este acuzat Alexandru Dedu, președintele FR de Handbal. Responsabilitatea echipelor naționale îi aparține în totalitate!

Cât de jos putem coborî în ierarhiile sportive europene și internaționale? Unde e rădăcina răului? Cine se face vinovat? Sunt câteva întrebări pe care Blocul Național Sindical le-a ridicat. „Sunt întrebări de la care unii așteaptă răspuns de la Ministrul Tineretului și Sportului”, se arată într-un comunicat al BNS. Aceste întrebări se potrivesc de minune și în mod direct celor care activează în handbalul românesc.

„O bună parte din banii publici care merg către sporturile de echipă din România, se constituie ca venituri ale federațiilor sportive prin sistemele de taxe”

Într-o analiză prin care a vrut să arate o parte din rădăcinile răului care a cuprins fenomenul sportiv din România în ansamblul său, BNS a specificat printre altele că Alexandru Dedu s-a numărat printre cei care au fost împotriva alocării financiare către cluburi de copii și juniori.

În condițiile inexistenței unor reguli în finanțare, sportul pentru copii și juniori este cel care avut de suferit imediat. Prezenți la dezbaterile parlamentare ocazionate de această modificare legislativă, BNS și AFAN au fost singurii care au susținut ca orice tip de proiect sportiv ce urma să fie finanțat din banii publici să conțină obligatoriu o alocare de cel puțin 30% pentru copii și juniori. Mihai Covaliu, Mihai Dedu sau Răzvan Burleanu au fost doar câțiva din oponenții ideii propuse de BNS și AFAN. Vehemența împotriva unei alocări minime pentru copii și juniori are un substrat în modul în care se asigură finanțarea sportului. O bună parte din banii publici care merg către sporturile de echipă din România, se constituie ca venituri ale federațiilor sportive prin sistemele de taxe, unele la niște niveluri amețitoare pe care și le stabilesc prin statutele și regulamentele proprii. Ce  ramâne  pentru  finanțarea  copiilor și juniorilor din România care practică sport organizat? În general, banii părinților acestora. Ținând cont de faptul că din cei 3.598.704 copii înregistrați statistic în 2019, 1.439.482 copii erau expuși riscului de sărăcie, este clar că baza de recrutare a viitorilor sportivi de performanță din România este redusă drastic”, a precizat BNS, în urma unui studiu de 4 luni.

Întregul comunicat al BNS poate fi citit AICI.